|
|||||||
|
|
|
|||||
|
|
|||||||
In Occident alimentele sunt descrise ca avand in componenta diferite cantitati de proteina, grasimi, minerale, vitamine s.a.m.d. Valoarea nutritiva a alimentelor este reprezentata de suma ingredientelor chimice inainte de introducerea acestora in corp. Cu alte cuvinte, un aliment poate fi desfacut in elementele sale constitutive iar apoi recreat prin sinteza de laborator.
In Orient alimentele sunt descrise ca avand anumite calitati cum ar fi: “racesc” sau “incalzesc”, au diferite gusturi sau actioneaza asupra corpului in anumite feluri. Aceste informatii au fost obtinute prin atenta observare a reactiei corpului dupa ingerarea diferitelor alimente. Valoarea nutritiva a unui aliment este data de numarul de proprietati energetice care descriu actiunea acelui aliment asupra corpului uman. Asadar in timp ce viziunea occidentala asupra alimentelor se bazeaza pe chimie, cea orientala seamana mai mult cu alchimia.
Cea mai importanta categorie, in ce priveste viziunea orientala asupra alimentelor, este temperatura. In conformitate cu medicina orientala un aliment poate fi fierbinte, cald, neutru, racoros sau rece. Ovazul, carnea de pui si ceapa, de exemplu, sunt calde; orzul, carnea de iepure si salata verde sunt racoroase. Notiunile de cald si rece din medicina orientala nu se refera la temperatura masurata in grade Celsius ci la efectul pe care alimentul respectiv il are asupra corpului dupa incheierea procesului de digestie.
Alimentele “racoroase” directioneaza energia spre interior si in jos, racorind mai intai partile superioare si exterioare ale corpului. Alimentele “calde” misca energia in sus si spre exterior, incalzindu-ne astfel din interior spre exterior. Alimentele foarte “fierbinti” ne incalzesc intens iar apoi ne racoresc prin transpiratie. A cunoaste “temperatura” alimentelor e foarte important in bucataria orientala traditionala. Astfel, “caldul” curry este echilibrat prin combinarea cu “racoritorul” castravete sau iaurt; “fierbintea” carne de miel e “racorita” cu sos de menta; supa de radacinoase ne incalzeste iarna iar salatele ne racoresc vara.
Nu exista reguli absolute care sa spuna daca un aliment e “cald” sau “racoros”. Exista insa niste repere generale pe care ne putem baza. Plantele care cresc mai greu (radacinoasele, ghimbirul, etc.) sunt ceva mai “calde” decat cele ce cresc mai repede (salata verde, dovleceii, etc.). Alimentele cu un continut mare de apa sunt mai “racoroase” (pepenele, castravetele, dovleceii). Alimentele uscate sunt mai “calde” decat cele proaspete. Legumele si fructele tratate cu ingrasaminte chimice pentru a creste mai repede sunt mai “racoroase” decat cele naturale.
Temperatura alimentelor poate fi influentata deasemenea si de metoda de gatire folosita. Iata efectele catorva astfel de metode: fierbere in aburi – racoroasa/neutra, fierbere – neutra, prajire usoara – usor calda, fierbere la foc mic – calda, coacere la cuptor – mai calda, prajire – fierbinte, prajire la gratar – mai fierbinte.
Alimentelor introduse in cuptorul cu microunde nu li se modifica temperatura energetica dar studii recente au aratat ca alimentele sufera modificari la nivel celular care cauzeaza schimbari anormale in compozitia sangelui si scaderea sistemului imunitar. Asadar cunoasterea temperaturii energetice a alimentelor ne poate ajuta sa ne echilibram dieta in functie de necesitati. Astfel persoanele cu constitutii reci au nevoie de diete “calde” si viceversa.
Gustul descrie o calitate esentiala a unui aliment, adica potentialul care este eliberat prin intermediul alchimiei prepararii hranei si digestiei. Fiecare gust provine dintr-o putere elementara si se spune ca intra intr-un singur organ. Exista cinci gusturi:
Deseori
ne intrebam daca alimentul de care ne e pofta e bun pentru noi. Raspunsul e
si da si nu. Cand exista un dezechilibru energetic in corpul nostru apare pofta,
in incercarea de a corecta acest dezechilibru. Gustul dulce ajuta la intarirea
Splinei astfel ca atunci cand avem pofta de ceva dulce, exista un dezechilibru
la nivelul Splinei noastre. Aceasta pofta e buna in masura in care ne “spune”
ca exista un dezechilibru la nivelul Splinei care trebuie corectat. In timp
ce o cantitate moderata dintr-un aliment cu un anume gust se poate dovedi benefica
pentru organul corespunzator gustului, prea mult, ca de obicei, strica, putand
obtine in acest fel exact efectul contrar. In societatea noastra unde alimentele
sunt foarte condimentate, “prea mult
“ se poate consuma foarte usor.
Gustul ne poate spune cate ceva si despre actiunea respectivului aliment:
Am vazut asadar ca fiecare gust corespunde unui anumit organ. Deasemenea se spune ca fiecare aliment isi directioneaza efectele catre un anume organ prin intermediul meridianelor energetice. Migdalele, de exemplu, “intra” pe meridianul Plamanului iar nucile pe cel al Rinichiului. Un aliment poate fie sa tonifice o substanta corporala sau functie (yin, yang, qi, sange) fie sa reduca influenta unei stari patologice (stagnarea qi-ului, staza sangelui, umezeala, cald sau rece). Migdalele, de exemplu, contracareaza flegma iar nucile tonifica yang-ul.
Atunci cand combinam traseul energetic cu actiunea terapeutica a alimentelor obtinem descrierea efectului sau terapeutic. Folosind exemplele de mai sus, putem spune deci ca migdalele indeparteaza flegma din Plaman iar nucile tonifica yang-ul Rinichiului. Stiind aceste lucruri putem sa includem in dieta noastra alimentele care ne sunt folositoare din punctul de vedere al nevoilor energetice personale.
Sa vedem acum cum putem sa tratam diferitele deficiente care pot aparea.
Daca am vorbit de deficiente, sa spunem cate ceva si despre exces si despre ce produce acesta.
Umezeala in exces se trateaza prin intarirea Splinei dar si prin tonificarea Rinichilor, Plamanului si a yang-ului corpului. Umezeala excesiva e deseori rezultatul supraalimentarii dar poate aparea si ca urmare a incarcarii sistemului digestiv cu mancaruri prost combinate. E indicat sa evitam prea multe alimente crude, reci sau dulci si consumul exagerat de lichide.
Unele alimente predispun la acumulare de umezeala excesiva. Printre acestea se numara lactatele (produsele din lapte de oaie sau capra produc mai putina umezeala), carnea de porc, alunele prajite, sucurile concentrate mai ales cele de rosii sau portocale, painea alba, drojdia de bere, berea, bananele, zaharul si indulcitorii si grasimile saturate. Alte alimente au exact efectul invers, de inlaturare a umezelii excesive. Multe dintre ele au gust amar sau sunt diuretice: orzul, telina, algele de mare, orezul si usturoiul.
Prezenta in exces a flegmei cere scaderea consumului de alimente care formeaza flegma si folosirea alimenteleor care o indeparteaza, cum ar fi usturoiul, ridichile sau orzul. In cazul retentiei de lichid in corp se folosesc alimente diuretice precum telina sau algele de mare.
Pentru indepartarea umezelii excesive devenita cronica e necesar mai mult timp si combinarea folosirii alimentelor care indeparteaza umezeala cu evitarea celor care duc la formarea umezelii. Cand corpul e slabit, ca in cazul sindromului oboselii cronice, de exemplu, tonifierea se poate dovedi mai importanta decat reducerea umezelii excesive deoarece pana cand umezeala nu poate fi transformata de Splina si de yang-ul corpului, ea va continua sa se acumuleze cu usurinta. Orzul si varza se folosesc pentru reducerea caldurii si umezelii din Ficat, ceaiul din radacina de papadie ajuta in mod deosebit la transformarea umezelii din Incalzitorul Inferior iar ceaiul de iasomie ajuta o Splina rece si umeda.
Iata in continuare un tabel cu descrierea calitatilor catorva fructe si legume:
|
Fructul/Leguma |
Temperatura |
Gust |
Meridian |
Tonifica |
Regleaza |
|
Afine |
Racoros |
Acru |
P, S, St |
U, C, T |
|
|
Alge de mare |
Rece |
Sarat |
R, St |
Yin |
C, F, T, A |
|
Ananas |
Neutru |
Acru, dulce |
Yin |
C |
|
|
Anghinare |
Racoros |
Amar, sarat, dulce |
VB, F |
Yin, sange |
CQ, T, A |
|
Avocado |
Racoros |
Dulce |
IG, F, P, SP |
Yin, sange |
|
|
Banana |
Rece |
Dulce |
F, P |
Yin |
C, T |
|
Broccoli |
Racoros |
Amar, picant |
|||
|
Caisa |
Neutru |
Acru, dulce |
P |
Yin, sange |
|
|
Capere |
Cald |
Amar, picant |
CS, R, U |
||
|
Cartof dulce |
Cald |
Dulce |
R, S |
Yin, qi |
R |
|
Cartofi |
Neutru |
Dulce |
R, S, St |
Yin, qi |
C |
|
Castravete |
Racoros |
Dulce |
IG, S, St |
C, T |
|
|
Capsuni |
Rece |
Acru, dulce |
R, F, P, S |
||
|
Ceapa |
Cald |
Picant |
P |
CS, R, U, T |
|
|
Cicoare |
Racoros |
Amar |
VB, F |
A |
|
|
Cirese |
Cald |
Dulce |
I, S, St |
Qi |
CS, R |
|
Ciuperci |
Racoros |
Dulce |
IG, F, IS,St |
F, CQ, T |
|
|
Coacaze negre |
Rece |
Acru, dulce |
F, R |
||
|
Conopida |
Racoros |
IG, S, St |
|||
|
Coriandru |
Cald |
Picant |
P, S |
CS |
|
|
Curmale |
Cald |
Dulce |
F, P, S |
Qi, sange |
|
|
Dovleac |
Neutru |
Dulce |
P, S |
U |
|
|
Dovlecei |
Racoros |
Dulce |
|||
|
Dude |
Rece |
Dulce |
R, F, P |
Yin, sange |
|
|
Fasole |
Neutru |
Dulce |
R, S |
Yin |
|
|
Frunze de mustar |
Cald |
Picant |
P, St |
CS, R, F |
|
|
Grepfrut |
Rece |
Acru, dulce |
C, F, CQ |
||
|
Gulii |
Neutru |
Amar, picant, dulce |
CS, R, U |
||
|
Gutui |
Cald |
Acru |
F, S |
||
|
Hagina |
Cald |
Amar, picant |
I, IG, P |
CS, R, U |
|
|
Lamai |
Rece |
Acru |
VB, R, IG, F, S |
Yin |
CS, C, CQ, T |
|
Mandarine |
Rece |
Acru, dulce |
P, St |
Yin |
CS |
|
Mango |
Rece |
Acru, dulce |
St |
Yin |
C |
|
Mar |
Rece |
Acru, dulce |
I, P, St |
Yin |
C |
|
Masline |
Neutru |
Acru, dulce |
P, St |
T |
|
|
Mere acre |
Neutru |
Acru, dulce |
I, F, P |
||
|
Morcov |
Neutru |
Dulce |
F, P, S |
CQ |
|
|
Mure |
Cald |
Acru, dulce |
F, R |
||
|
Napi |
Neutru |
Amar, picant, dulce |
St |
CS, R, U, C, T |
|
|
Nuca de cocos |
Neutru |
Dulce |
Qi |
||
|
Papaya |
Neutru |
Amar, dulce |
P, St |
U |
|
|
Patlagina |
Rece |
Dulce |
IG, IS |
Yin |
C, F |
|
Papadie |
Rece |
Amar, sarat, dulce |
VB, F, S |
Sange |
C, A |
|
Pastarnac |
Cald |
Picant, dulce |
F, P |
||
|
Pepene galben |
Rece |
Dulce |
C |
||
|
Pepene verde |
Rece |
Dulce |
VU, I, St |
Yin |
C, A |
|
Pere |
Racoros |
Acru, dulce |
P, St |
Yin |
C, F |
|
Piersici |
Cald |
Acru, dulce |
IG, IS, St |
CS, R, CQ |
|
|
Piper |
Cald |
Picant |
St |
CS |
|
|
Portocale |
Racoros |
Acru, dulce |
F |
||
|
Praz |
Cald |
Picant, dulce |
F |
CS, R |
|
|
Prune |
Neutru |
Acru, dulce |
F |
C |
|
|
Ridiche |
Racoros |
Picant, dulce |
P, St |
U, F, CQ, T |
|
|
Rodii |
Neutru |
Acru, dulce |
VU |
Yin |
|
|
Rosii |
Rece |
Acru, dulce |
F, St |
Yin |
|
|
Rubarba |
Rece |
Amar |
IG |
CS, C, T |
|
|
Salata verde |
Racoros |
Amar, dulce |
IG, St |
C, A |
|
|
Sfecla |
Neutru |
Dulce |
I, F |
Sange |
|
|
Smochina |
Neutru |
Dulce |
F, P, S |
Qi, sange |
C, T |
|
Spanac |
Racoros |
Dulce |
IG, St |
Sange |
|
|
Sparanghel |
Rece |
Amar, dulce |
R, P |
Yin |
U, C |
|
Struguri |
Neutru |
Acru, dulce |
R, F, P, S |
Qi, sange |
A |
|
Telina |
Racoros |
Amar, dulce |
F, St |
U, C, A |
|
|
Varza |
Neutru |
Picant, dulce |
IG, St |
||
|
Vinete |
Rece |
Dulce |
IG, F, S, St, |
CS, C |
|
|
Zmeura |
Neutru |
Acru, dulce |
F, R |
Yang |
LISTA PRESCURTARILOR
|
MERIDIANE |
ACTIUNI |
||
|
P |
Plaman |
CQ |
Promoveaza circulatia qi-ului |
|
IG |
Intestin gros |
CS |
Promoveaza circulatia sangelui |
|
St |
Stomac |
C |
Contracareaza caldura |
|
S |
Splina-pancreas |
R |
Contracareaza raceala |
|
I |
Inima |
U |
Contracareaza umezeala |
|
IS |
Intestin subtire |
A |
Elimina apa |
|
VU |
Vezica urinara |
F |
Dizolva flegma |
|
R |
Rinichi |
T |
Indeparteaza toxinele |
|
VS |
Vase-sex (pericard) |
||
|
VB |
Vezica biliara |
||
|
U |
Uter |
||